Cluj-Napoca este primul oraș din România care își va depune candidatura pentru a obține titlul de oraș inteligent și neutru din punct de vedere climatic până în 2030. Titlul este acordat de Comisia Europeană și vizează crearea unei rețele formate din 100 de orașe europene care să devină nepoluante în acest deceniu. Fiecare comunitate trebuie să încheie un contract municipal pentru climă, care să includă strategii și măsuri menite să asigure reducerea emisiilor de gaze cu efecte de seră.
Clujul își va depune dosarul de candidatură pentru titlul de oraș inteligent și neutru din punct de vedere climatic până la finalul acestei luni. Anunțul a fost făcut de primarul Emil Boc.
Candidatura Clujului înseamnă adoptarea mai multor măsuri care să permită reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Deja, administrația locală a anunțat că, până în anul 2030, întregul transport public din Cluj va fi unul electric. De asemenea, și Poliția Locală a început să fie dotată cu mașini electrice, iar numărul mașinilor electrice și hibride înmatriculate în Cluj-Napoca a crescut semnificativ în ultimii doi ani. Însă principala provocare în privința acestor mașini este dezvoltarea infrastructurii.
O altă politică publică vizează încurajarea clădirilor verzi. Acestea pot beneficia de reduceri sau de scutiri de la plata unor taxe și impozite.
Alte măsuri sunt mai puțin populare. Așa ar fi interzicerea centralelor de apartament în blocurile noi. Măsura va intra în vigoare chiar din această lună. De asemenea, o altă măsură este reprezentată de așa-numitul plan de mobilitate, pentru a reduce noxele produse de mașini. Principalele trei proiecte ale municipalității sunt construirea unei centuri ocolitoare în regim de autostradă, realizarea metroului și punerea în funcțiune a trenului metropolitan. Toate acestea se bazează pe banii europeni. Iar Uniunea Europeană este dispusă să aloce fonduri semnificative pentru a susține orașele verzi. Până în 2050, Comisia Europeană ar dori ca întreaga Uniune Europeană să devină neutră din punct de vedere climatic. Până atunci, până în 2030, cantitatea de gaze cu efecte de seră trebuie să scadă cu 55 la sută, adică să revină la nivelul anului 1990. Oficialii europeni spun că principalele eforturi trebuie făcute în orașe, care ocupă trei la sută din suprafața uscatului și generează 70 la sută din emisiile de gaze cu efecte de seră. Pentru a finanța proiectele verzi, deja, Comisia Europeană a alocat 750 de miliarde de euro prin fondul NextGenerationEU, plus o mulțime de alte fonduri mai mici, precum fondul Life, în valoare de 5 miliarde de euro. În plus, oficialii europeni susțin ideea ca 35 la sută din totalul viitorului buget multianual al Uniunii Europene să fie dedicat climei.
Foto: Mngck, CC BY-SA 4.0
Sursă știre: clujtoday.ro