Reabilitarea termică și montarea de panouri fotovoltaice pe școli, mobilitate electrică pentru turiștii din cetate, încurajarea utilizării bicicletelor sunt câteva dintre elementele-cheie care au transformat municipiul Alba Iulia într-o „Comunitate Sustenabilă” în domeniul eficienței energetice.
Municipiul Alba Iulia primit de curând titlul de „Comunitate Sustenabilă” în domeniul eficienței energetice, un titlu acordat în conformitate cu sistemul de evaluare *European Energy Award. Astfel, municipiul Alba Iulia devine al doilea din România care a primit această certificare și se alătură unui grup de orașe europene care dețin certificarea la nivel de European Energy Award Gold: Berna și Geneva (Elveția), Aachen și Ravensburg (Germania), Feldkirch (Austria) și Dunkerque (Franța).
Despre această certificare, ce înseamnă ea pentru comunitate și care este potențialul României când vine vorba de eficiența energetică, ne-au spus mai multe Andrei Botiș – Președinte al Consiliului Român pentru **Clădiri Verzi / Romania Green Building Council (RoGBC) și Dorin Beu – Project Coordinator, Președinte al RoGBC Transilvania.
La intrarea în Alba-Iulia a fost amplasat indicatorul de „Comunitate Sustenabilă” de către cei prezenţi la ceremonia de acordare a certificatului. De la dreapta, la stânga: Andrei Botiș – Președinte al Consiliului Român pentru Clădiri Verzi / Romania Green Building Council (RoGBC), Dorin Beu – Project Coordinator, Președinte al RoGBC Transilvania.
Ce înseamnă pentru Municipiul Alba Iulia Certificatul de „Comunitate Sustenabilă” în domeniul eficienței energetice?
Înseamnă că municipiul Alba Iulia utilizează sistemul „Comunitate Sustenabilă” ca un sistem și proces de management al politicilor de eficiență energetică și, implicit, de climă. Acest proces demarează cu o decizie a factorilor politici locali de adera la acest sistem (preluat de la sistemul European Energy Award), de a face o analiză a situației existente în domeniul energiei, de a pregăti un plan de acțiune pe care apoi să-l implementeze și, anual, să facă cu ajutorul nostru un audit extern al evoluției.
Alba Iulia are un inventar de bază al emisiilor (BEI Baseline Emission Inventory) la nivelul anului 2008, când municipiul consuma 776301 MWh, ceea ce revenea la 12218 kWh/locuitor, iar în 2017 consumul scăzuse de trei ori la 347308 MWh și 3302 kWh/locuitor (Alba Iulia este unul din puținele orașe din România în care populația a crescut de 63544 în 2008 la 74885 în 2017).
Evaluarea de „Comunitate Sustenabilă” înseamnă și obținerea unui procent de îndeplinire a cerințelor în 6 domenii (Planificare, Clădiri publice, Energie și deșeuri, Mobilitate, Organizare internă și Comunicare) care, în cazul municipiului Alba Iulia, este de 41,5% (în condițiile în care orașe precum Zurich, Basel, Ravensburg, Dunkerque au peste 75%). Este cel mai mare punctaj din România, unde mai sunt și alte două certificări la Iași și Vama Buzăului.
De ce eficiență energetică?
Eficiența energetică măsoară modul inteligent de consum al resurselor. O școală veche poate avea un consum de 300kWh/m2/an, iar una renovată în conformitate cu cerințele nZeB și cu surse de energie regenerabile poate să ajungă la 70kWh/m2/an, dar asta înseamnă o proiectare judicioasă și investiții. Implicarea, de mai mulți ani, în proiecte de tip Smart City a condus la o îmbunătățire a eficienței energetice la Alba Iulia.
Cum a fost drumul parcurs până la obținerea certificării? Ce obstacole ați întâlnit?
După decizia autorităților locale de a adera, am lucrat împreună cu o echipă din Primăria Alba Iulia condusă de d-na Maria Seemann și cu firma Servelect ESCO, cu o echipă condusă de dr.ing. Andrei Ceclan. A fost un proces anevoios de strângere de date pentru cele 79 de puncte aferente sistemului „Comunitate Sustenabilă”, în condițiile în care furnizorii de energie de pe raza municipiului și agenții economici trebuiau să ne furnizeze date despre consumurile de energie și planurile lor.
Cum se va reflecta această certificare în viața localnicilor?
Această certificare înseamnă transparență și arată direcția în care se orientează primăria în următorii ani: înseamnă continuarea proiectelor de reabilitare termică a blocurilor, trecerea pe iluminat cu LED, proiecte care vor îmbunătății transportul public.
Cum au primit localnicii această certificare?
Luna august, în care s-a desfășurat partea oficială a certificării, nu este cea mai bună din punct de vedere al comunicării, fiind o lună a vacanțelor, dar majoritatea localnicilor au avut o receptare pozitivă. Dar, ca întotdeauna, au existat și comentarii negative vizavi de diferite aspecte ale orașului. O astfel de certificare nu înseamnă că toate problemele sunt rezolvate, ci doar că municipalitatea este pe calea cea bună.
Care sunt progresele făcute de Municipiul Alba Iulia în ceea ce privește eficiența energetică?
Alba Iulia este un municipiu care are, de mai mulți ani, o strategie pe partea de Smart City și a desfășurat mai multe acțiuni de pionierat în această direcție. Sistemul de telegestiune a iluminatului public este un alt exemplu de succes, iar montarea de panouri fotovoltaice pe clădirile publice este un alt model pentru orașele din România.
Ce potențial are România când vine vorba de eficiență energetică? Care sunt cele mai bune 3 practici recomandate de dumneavoastră?
Potențialul este uriaș: consumul total al clădirilor s-ar putea reduce cu 50%, iar transportul public poate fi electrificat în următorii ani.
Cele mai bune practici pe care le-am recomanda ar fi:
(1) abordarea holistică a proiectelor: arhitectură, construcții, instalații de mobilitate, benzi dedicate transportului în comun și bicicletelor;
(2) utilizarea pompelor de căldură pentru încălzire; și
(3) utilizarea LED-urilor în iluminat.
La ce vă gândiți dumneavoastră atunci când vorbim despre o comunitate sustenabilă și cum credeți că va arăta această comunitate peste 10 ani?
O comunitate sustenabilă are o strategie prin care să îmbunătățească calitatea vieții pentru cei care trăiesc acolo, utilizând resursele locale.
Cum va arăta peste 10 ani: o comunitate în care oamenii pun accent pe calitatea vieții, clădirile noi produc mai multă energie decât consumă, are un sistem de termoficare (care produce căldură și frig) bazat pe surse regenerabile, cu un centru pietonal, transport în comun electric, ieftin și rapid, piste de biciclete care străbat orașul dintr-un capăt în altul, cu multe zone în care natura a revenit, iar pentru orice locuitor să fie posibil ca, în maximum 15 minute de mers pe jos de acasă să ajungă la o școală, o policlinică, spații comerciale, dar mai ales la un parc, iar lista încă nu este epuizată. Dar, pentru ca să ajungem acolo peste 10 ani, trebuia început acum cinci ani și, prin implicarea cetățenilor, care sunt principali beneficiari. E și o schimbare de mentalitate, care se produce lent, dar în această direcție, și în societatea românească.
În concluzie?
Modelul European Energy Award privind gestiunea politicilor de energie și de climă, demarat de Elveția la sfârșitul anilor ’80 și utilizat în prezent în multe țări din Europa, începe să fie utilizat și în România de către acele comunități care au înțeles că, pentru a evita depopularea, îmbătrânirea populației și pentru a atrage unui segment populație educat, au nevoie de altă abordare. Iar la bază este o evaluare inițială, urmată de o strategie bazată pe ținte pe termen lung, vizavi de calitatea vieții, prin politici de energie și climă, dar care să implice cetățenii în luarea deciziilor. În esență este vorba de trecerea de la o abordare pompieristică, a unor probleme imediate și urgențe care apar în orice comunitate, la o viziune pe termen lung și care să dea o identitate proprie fiecărui oraș, dar având ca țintă decarbonizarea.
*European Energy Award reprezintă extinderea pe plan european a unei inițiative elvețiene, Energiestadt (Energy City Program), demarată în 1991. În prezent, peste 430 de municipalități din această țară se bucură de această certificare, ceea ce înseamnă că 60% dintre locuitorii Elveției locuiesc într-un astfel de oraș.
**Romania Green Building Council este o asociație non-profit ce susţine cauza construirii în mod responsabil faţǎ de mediul înconjurǎtor, fiind organizația care acordă certificatele Green Homes. Green Homes (Clădirile Verzi) reprezintă un termen folosit pentru clădirile construite și folosite într-un mod responsabil față de mediul înconjurător, în tot ciclul de viață al acestora: design, construcție, folosință, întreținere, renovare și demolare.
Sursă Știre: natgeo.ro