Open Data pentru Smart Cities

Open Data pentru Smart City

Open Data sunt datele la îndemâna tuturor,  cunoscute sub denumirea de Date Deschise. Reprezintă un potențial de dezvoltare economică sustenabilă și inteligentă, atât la nivelul comunităților locale, cât și la nivelul economiei naționale, în ansamblul ei.

Strategia națională privind Agenda Digitală pentru România 2020, aprobată prin H.G. nr.245/2015, definește Open Data ca fiind Date care trebuie să fie disponibile în mod gratuit publicului larg spre a fi folosite și republicate după necesități, fără restricții cu privire la drepturile de autor, patente sau alte mecanisme de control. Aceste date pot fi refolosite de către societatea civilă, fără însă a crea obligații legale din partea furnizorului de astfel de date.

Informația este cheia oricărei strategii de afaceri sau a elaborării unor strategii de dezvoltare locală, regională sau națională, dar aceasta trebuie să fie disponibilă în timp util și să fie relevantă pentru domeniul respectiv.

Adoptarea Strategiei naționale privind Agenda Digitală face parte din Agenda Digitală Europeană și are ca scop stabilirea premiselor integrării României, din perspectiva Tehnologiei Informației și a Comunicațiilor (TIC), în piața unică digitală a Europei.

Expresia Open Data face parte din aceeași familie de concepte, precum Open Source (Surse Deschise) sau Open Government (Guvernare Deschisă). Adoptarea unor astfel de acțiuni de deschidere a datelor spre publicul larg poate avea implicații în sfera economică și socială. În același timp, un Smart City este greu de conceput fără bogăția de informații pe care o aduce această inițiativă care își are rădăcinile în perioada 1957-1958, odată cu înființarea World Data Center care avea ca principal obiectiv arhivarea și distribuirea datelor colectate din programele de științifice.

Totuși, noțiunile de Open Data și Open Government Data au început să fie utilizate în masă din anul 2009, odată cu deschiderea informațiilor publice în Statele Unite ale Americii, Regatul Unit, Canada și Noua Zeelandă. În 2011 a fost inițiat parteneriatul Open Government Partnership (OGP), care în primul an a avut 8 țări semnatare (Brazilia, Indonezia, Mexic, Norvegia, Filipine, Africa de Sud, Regatul Unit și Statele Unite ale Americii), iar în prezent 75 de guverne, dintre care și România, șiau luat în cadrul acestui parteneriat angajamente în patru zone de interes: transparență fiscală și bugetară, libertatea informației, publicarea averii funcționarilor publici, participarea cetățenilor.

Open Government Data pot fi folosite pentru a ajuta publicul să înțeleagă activitatea Guvernului sau a autorităților locale, cât de eficientă este această activitate și să îmbunătățească responsabilitatea administrației pentru greșeli sau pentru lipsa rezultatelor. Open Data se fundamentează pe următoarele principii:

1. Transparență – informațiile sunt publicate de către instituțiile direct competente și trebuie să fie ușor de înțeles, modificat, refolosit și, în principal, într-un format standard, în scopul de a permite integrarea facilă în cadrul altor sisteme de informații sau analiză.

2. Participarea – informațiile pot fi de asemenea obținute la solicitarea publicului și, prin urmare, relația dintre cetățean și administrație trebuie să fie posibilă în scopul satisfacerii nevoilor publicului.

3. Colaborarea – Open Data reprezintă oportunitatea de a lucra împreună (îmbunătățirea serviciilor, generarea de seturi de date) cu persoanele fizice și, de asemenea, cu grupuri din cadrul sectorului public, non-profit, universitar sau privat, cu scopul de a răspunde nevoilor comunității.

În aprilie 2012, Guvernul României a aprobat Memorandumul de participare în OGP, apoi a adoptat Planul Național de Acțiune 2012-2014 în vederea implementării angajamentelor. De asemenea, Planul Național de Acțiune 2014-2016 este cel care a stat la baza definirii liniilor de acțiune din Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România. În prezent, se află în desfășurare Planul Național de Acțiune 2016-2018 și se află în dezbatere publică cel pentru perioada 2018-2020.

Principiile Open Government avute în vedere prin Agenda Digitală se referă la promovarea transparenței guvernamentale prin utilizarea noilor tehnologii în vederea îmbunătățirii eficienței în lupta împotriva corupției și pentru creșterea participării societății civile la viața publică.

Principalele măsuri incluse în planurile naționale de acțiune au cuprins creșterea accesului publicului la Open Data, îmbunătățirea serviciului public în format electronic (eGuvernare), creșterea participării cetățenilor în cadrul procesului de luare a deciziilor, îmbunătățirea integrității publice, o gestionare mai eficientă a resurselor publice. În domeniul Open Data, administrația guvernamentală ocupă un loc deosebit de important datorită cantității, calității și centralizării seturilor de date. Totodată, majoritatea datelor guvernamentale sunt publice prin lege, și astfel pot fi deschise, devenind disponibile pentru publicul larg.

Prin deschiderea surselor de date guvernamentale, dar și de la nivelul comunităților locale, putem răspunde la întrebări precum:

Care este suma cheltuită pentru iluminatul stradal din taxele plătite de tine?

Ce sume sunt cheltuite pentru amenajarea parcurilor?

Cât se cheltuie cu amenajarea parcărilor și care sunt veniturile din taxele de parcare?

Ce conține aerul pe care îl respirăm?

Care sunt rutele pentru biciclete în orașul tău?

Cât se cheltuie din bugetul destinat sănătății pe bolile de cancer, de inimă sau pe anumite grupe de vârstă?

În România, pe un model utilizat în mai multe țări, Datele Deschise furnizate de instituțiile publice sunt concentrate într-o singură platformă la nivel național. Astfel, a fost realizat site-ul data.gov.ro ca punct central de acces pentru seturile de date deschise livrate de autoritățile și instituțiile administrației publice, ajutând publicul să găsească, să descarce și să folosească informațiile generate și deținute de structurile administrative.

În prezent, 90 de instituții au încărcate peste 1.200 de seturi de date, iar numărul de fișiere corelate a ajuns la aproape 22.000.

Inițiativa Guvernului României de a publica date deschise are ca scop “facilitarea înțelegerii de către cetățeni a felului în care administrația funcționează și a considerentelor aflate la baza deciziilor acesteia. Având acces la aceste informații, cetățenii își vor putea exprima opiniile și sugestiile cu privire la politicile guvernamentale.

Din seturile de date încărcate pe siteul data.gov.ro amintim: Furnizorii de servicii sociale acreditați; Execuțiile bugetare lunare; Firmele înregistrate la Registrul Comerțului; Centralizatorul achizițiilor publice. Formatul cel mai utilizat pentru fișierele încărcate este XLS, urmat de XML, XLSX și CSV, în timp ce fișierele de tip PDF sau DOC, dificil de accesat din punct de vedere al analizei datelor, reprezintă mai puțin de 2% din numărul total.

De altfel, pentru reutilizarea seturilor de date, furnizorii de date trebuie să aibă în vedere formate de tip Open, precum CSV și XML, în defavoarea celor proprietare. Un alt aspect important este dat de necesitatea furnizării unei descrieri metodologice a seturilor de date, așanumitele Metadata, astfel încât potențialii beneficiari să înțeleagă datele și să le poată valoriza la întregul potențial. În etapa actuală se urmărește stimularea autorităților publice să încarce cât mai multe seturi de date și să le actualizeze frecvent.

Prin Open Data și aplicațiile IT, un oraș poate fi adus de autorități, în parteneriat cu locuitorii săi, mai aproape de problemele cotidiene, de multe ori în timp real. Interoperabilitatea este caracteristica esențială a unui sistemul deschis, însemnând capacitatea diverselor sisteme și organizații de a lucra împreună, de a fi interoperaționale, pentru a construi sisteme complexe și mari. Potențialul Open Data pentru autoritățile locale, pentru utilizarea în mod gratuit a acestora, este deja dovedit în multe orașe inteligente din întreaga lume.

O analiză realizată la sfârșitul anului 2017, a relevat faptul că oferirea către publicul larg a datelor deținute de compania de Transport a Londrei (TfL) a adus economiei metropolei un venit de peste 130 milioane de lire într-o perioadă de circa 10 ani, prin crearea a peste 600 de aplicații, dintre care circa 42% sunt utilizate de către locuitorii acestui oraș.

Prin aplicațiile create, locuitorii și turiștii au avut următoarele beneficii:

  • economie de timp, printr-o mai bună planificare a timpului de deplasare prin oraș prin aplicații actualizate în timp real;

  • o mai bună planificare – prin realizarea unor planificări mai bune a călătoriilor a fost posibilă realizarea de mai multe călătorii, rezultând un venit suplimentare de circa 20 milioane de lire;

  • sprijinirea inovării – piața de date a oferit o valoare semnificativă firmelor start-up, multe dintre ele utilizând datele ca parte esențială a planului lor de afaceri, cu o valoare estimată de până la 15 milioane lire sterline pe an;

  • îmbunătățirea serviciilor TfL – în timp ce compania a pus la dispoziție o mulțime de date proprii, aceasta primește și mai mult înapoi prin partenerii de servicii, prin îmbunătățirea în mod semnificativ a serviciilor pe care le oferă, atât la nivelul furnizorilor de transport, cât și pasagerilor.

Tot mai multe orașe europene oferă o cantitate mare de date în domeniile urbanism, turism, transport și mobilitate. În plus, datele în timp real devin din ce în ce mai accesibile pentru cetățeni, cum ar fi disponibilitatea locurilor de parcare.

Totodată, orașele beneficiază de Open Data pentru a depăși problemele urbane, cum ar fi poluarea, congestionarea traficului, îmbunătățirea calității serviciilor, precum controlul calității apei și detectarea pierderilor din rețea. În adoptarea unor soluții de tip Open Data, majoritatea orașelor din Europa au întâmpinat anumite bariere, cele mai importante fiind implementarea tehnologiilor noi, conștientizarea la nivelul comunității, aspectele legale, cele organizaționale, financiare, dar și cele politice. O strategie de deschidere a informațiilor către public ar trebui încorporată în strategia Smart City.

Un concept de orașe inteligente permite implementarea unor dispozitive inteligente, cum ar fi senzorii pe semafoare, pentru a măsura intensitatea traficului, ceea ce permite obținerea unor date utile și îmbunătățirea calității vieții în metropole și orașe mari. Această abordare are nevoie de un sistem de management care să genereze și să utilizeze eficient datele.

De asemenea, o strategie integrată poate avea o aplicabilitate la scară largă, mergând până la combaterea criminalității și îmbunătățirea planificării urbane. Mai mult decât atât, poate conduce orașele, de ce nu și Bucureștiul, în călătoria lor spre transformarea în orașe inteligente.

Autor: Ciprian Alexandru-Caragea
Expert BigData, Institutul Național de Statistică
Conf. Univ. Dr., Prorector
Universitatea Ecologică din București