Planul Zero: Milano se pregătește pentru „noua normalitate” de după pandemie

Orașul Milano avea deja în plan să planteze trei milioane de copaci în perimetrul său, până în anul 2030, pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice și pentru a îmbunătăți calitatea aerului. Acum, în lumina pandemiei de coronavirus (COVID-19), copacii vor fi plasați la cel puțin 1 metru unul față de celălalt, pentru a promova distanțarea socială în cazul unei viitoare epidemii similare. 

Acesta este un exemplu despre cum orașele încep să se pregătească pentru „noua normalitate”, după ce etapa de urgență se va sfârși – indiferent de cum va arăta aceasta, este nevoie de pregătiri și strategii, chiar dacă majoritatea orașelor lumii se află în prezent în mijlocul furtunii de coronavirus. 

Pregătirea pentru necunoscut

Discutând în cadrul unui webinar recent organizat de Rețeaua Orașelor Globale Reziliente (GRCN) și Banca Mondială, Piero Pelizzaro, Directorul pe Reziliență al orașului Milano, a menționat că răspunsul orașului la coronavirus trebuie să fie împărțit în trei mari acțiuni: gestionarea urgențelor, sprijinul comunității pentru cetățenii care nu sunt infectați, dar care se află în carantină și desemnarea unei echipe de operațiuni speciale pentru „planul zero”, adică momentul în care perioada de urgență va lua sfârșit. 

Măsurile imediate includ închiderea spațiilor publice, munca de acasă, eliminarea restricțiilor și taxelor rutiere și de tranzit, mutarea seviciilor publice în mediul online acolo unde este posibil, suspendarea unor taxe și multe altele. 

„Trecem acum prin prima criză, dar ea nu va fi singura,” a spus Pelizzaro. „La sfârșitul acestei stări de urgență, vom intra în cea de-a doua criză – cea economică și socială.” Nu putem aștepta până în ultima clipă pentru a începe să ne gândim la cea mai bună metodă de răspuns, deoarece consecințele negative ar fi mult mai semnificative decât cele cu care ne confruntăm în prezent.”

Trei piloni ai planului zero

Cei trei piloni ai „planului zero” conceput pentru orașul Milano se bazează pe mijloace „verzi” de orientare în spațiu (green wayfinding), infrastructuri digitale și tranziția spre mijloace ecologie. 

Pelizzaro a menționat că inițiativa de a planta copaci este un exemplu despre cum astfel de crize pot ajuta orașele să realizeze schițe și proiecte într-un mod mai uman. 

El a adăugat faptul că pandemia, care a determinat milioane de oameni la nivel global să muncească de acasă, a demonstrat gradul în care „viața noastră se bazează pe internet”. El  a spus că, în viitor, există posibilitatea orientării către o infrastructură publică digitală. 

Pelizaro a lăudat eforturile sectorului privat, inclusiv al companiilor care livrează și care au oferit mâncare oamenilor izolați sau al unor giganți economici precum Airbnb, care se pregătește să găzduiască angajații din sectorul medical sau cetățeni în stadiul de recuperare, care nu se pot duce acasă din cauza membrilor familiei care se află în carantină. 

Cu toate acestea, pandemia a subliniat, de asemenea, nevoia de mecanisme care să asigure faptul că sectorul privat este capabil și pregătit să treacă de la un tip de producție la altul, în funcție de necesități. De exemplu, multe companii producătoare de parfumuri și fabrici de bere produc acum gel dezinfectant pentru mâini, dar în unele cazuri, a durat foarte mult până această tranziție a putut fi realizată, a spus Pelizzaro, notând că „Trebuie să încetăm să gândim limitat.”

Acțiuni privind schimbările climatice

De când Italia a intrat în carantină totală pe data de 9 Martie, nivelurile de NO2 au scăzut cu 40% în Milano, conform Agenției Spațiale Europene. Scăderi asemănătoare au fost observate și în alte părți, inclusiv China și Coreea de Sud, ca urmare a închiderilor generate de coronavirus. 

Efectele benefice asupra mediului înconjurător sunt o serie de „știri pozitive apărute pe fondul acestei situații teribile” și pot îndruma modul de gândire „despre cum va arăta viitorul planetei și al orașelor noastre,” a menționat Pelizzaro. 

„Trebuie să regândim modul de mișcare; trebuie să ne regândim economia,” a comentat Pelizzaro. „Avem o oportunitate imensă de a crea un program vast de investiții în energie regenerabilă și eficiență energetică,” care ar putea ajuta la recuperare și care poate susține obiectivele de protecție a mediului. 

Ce ne rezervă viitorul?

Este o întrebare cheie, la care nimeni are un răspuns privind momentul exact când lucrurile vor reveni la „normal” sau despre cum vom ști acest lucru cu siguranță, luând în considerare că ne aflăm într-o situație fără precedent. 

Pelizzaro consideră că un moment hotărâtor va fi reprezentat de cel în care oamenii se vor simți în siguranță atunci când vor îmbrățișa pe cineva din nou. 

Există două niveluri ale încrederii, spune acesta: „Încrederea instituțională privind modul de adresare a urgențelor și revenirea la normal și, mai putem vorbi, de asemenea, despre încrederea emoțională. Cel de-al doilea tip de încredere reprezintă un element esențial al „planului zero”.

El a atras atenția orașelor că trebuie să înceapă să se gândească de acum la măsuri care îi vor pregăti pe oameni să se adune din nou în spațiile publice, fără să fie speriați de acel moment. 

„Nu trebuie să ne uităm doar la tehnologie sau sănătate. Trebuie să oferim același grad de importanță acțiunii emoționale, cât și celei psihologice,” a comentat acesta.

După ce a subliniat acțiunile cheie întreprinse de Milano împotriva coronavirusului, Pelizzaro a spus: „Nu este încă de ajuns; trebuie să facem mai mult,” dar a încheiat prin invocarea sloganului care se regăsește atârnat la ferestrele din Milano și din toată Italia: „Andrà tutto bene,” însemnând „Totul va fi bine.”