Ce face cu adevărat smart un Smart City?

Smart City - Ce face cu adevărat un oraș inteligent?

Smart City – În Europa, există peste 100.000 de orașe și comunități care caută să-și îmbunătățească viața urbană prin soluții durabile și integrate. Orașele viitorului, inteligente și durabile, vor fi motoare de creștere economică și generatoare de locuri de muncă de înaltă calificare, care vor fi capabile să asigure un nivel ridicat al calității vieții.

Strategia Europeană de dezvoltare urbană își propune să faciliteze transformarea orașelor și a comunităților europene în așezări umane inteligente și durabile, inovatoare și atractive pentru cetățeni, investitori și pentru turiști (Urban Europe Strategy 2014- 2020: for Smart, Sustainable and Inclusive Communities and Cities).

În acest sens, fiecare Smart City va trebui să fie proiectat astfel încât să fie gestionat pe baza unei platforme de management deschis și inteligent, care să funcționeze ca un tablou de bord digital, pentru interconectarea tuturor sistemelor de maxim interes ale comunității: urbanism și mediu, drumuri și transporturi, rețele energetice și de utilități, rețelele TIC și infrastructura de telecomunicații de fibră, clădiri publice și clădiri rezidențiale, resurse naturale, gestionarea apei și a deșeurilor, infrastructură socială, sănătate și siguranță publică, educație și cultură, administrație și servicii publice.

Parteneriatul european pentru inovare privind orașele și comunitățile inteligente (EIP-SCC) reunește orașe, comunități antreprenoriale și cetățeni, în vederea îmbunătățirii vieții urbane prin soluții integrate, durabile. Acesta include 370 de proiecte privind inovația aplicată, o mai bună planificare, o abordare mai participativă, o mai mare eficiență energetică, soluții de transport mai bune, utilizarea inteligentă a tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC), etc.

Deoarece multe orașe se confruntă cu provocări legate de înțelegerea modului în care să se conecteze volumele de date, aflate în creștere rapidă, pentru a oferi informații mai bune și în timp real pentru cetățeni și pentru economia locală, unele dintre aceste proiecte se referă la Big Data și Open Data, de exemplu Take Action & Shape the Future of Urban Platforms for EU Cities. Pentru România, au fost depuse trei proiecte, toate având, între altele, obiective privind Open Data.

Domeniul BigData, adică cel al volumelor mari de date complexe, care necesită colectare, filtrare, prelucrare rapidă a informațiilor și diseminarea rezultatelor către utilizatori, va fi în strânsă legătură cu dezvoltarea orașelor inteligente, iar avantajele sunt unanim recunoscute, deși aria de cunoștințe și tehnologii se află încă în fază de explorare, dar într-un progres evident.

Un alt domeniu relativ nou este cel numit The Internet of Things (IoT) sau Internetul obiectelor, care deși a apărut încă din anul 1985, s-a putut dezvolta doar în ultimii ani, de când aproape toate obiectele din viața noastră pot fi dotate cu senzori și pot fi conectate la Internet pentru a transmite informațiile înregistrate.

Astfel, IoT integrează oamenii, procesele și tehnologiile cu dispozitive interconectate, pentru a permite monitorizarea de la distanță a stării sau a tendințelor înregistrate de senzori. Prin adoptarea unui sistem de tip Open Data, într-un Smart City se poate asigura un schimb de date, gratuit, liber și neîngrădit între utilizatorii de informații, reprezentați de persoanele fizice, operatorii economici, instituțiile publice și alte entități.

Open Data include utilizarea, reutilizarea și redistribuirea informațiilor complet liberă, fără restricții, cu asigurarea securității și confidențialității datelor cu caracter personal.

Un oraș inteligent, un Smart City, va fi cu adevărat inteligent dacă va integra informații de la o multitudine de dispozitive conectate la Internet (IoT), într-un mod deschis (Open Data) și va fi capabil să analizeze volume foarte mari de date în timp real (BigData) cu scopul de a anticipa, diminua și preveni evenimentele negative (congestiile de trafic, redirecționarea traficului în cazul unor accidente, monitorizarea transportului public, reacția promptă și eficientă în cazul unor calamități naturale, precum cutremurele, inundațiile sau incendiile) și să contribuie pozitiv la desfășurarea evenimentelor curente din viața comunității (găsirea unui loc de parcare sau a rutei neaglomerate, reducerea consumului de apă și energie electrică, managementul deșeurilor și a poluării).

Ciprian Alexandru-Caragea

Expert BigData

Institutul Național de Statistică Conf. Univ. Dr.,

Prorector, Universitatea Ecologică din București