Interviu Sorin Chirita – Administrator Public Municipiul Bucuresti – Initiativele Smart City si planurile de dezvoltare ale Municipiului Bucuresti
Care sunt principalele priorități ale municipalității?
Sorin Chirita: Principalele provocări și priorități totodată, sunt transportul public, sistemul centralizat de termoficare și sistemul de iluminat.
Transportul public este un domeniu complex, iar de curând am aprobat Planul de Mobilitate Urbană pentru Regiunea București-Ilfov și avem deja o serie de proiecte pe care le-am început. Dacă până acum, în sistemul integrat aveam câteva intersecții, acum avem noi intersecții introduse în sistem în fiecare zi, astfel încât monitorizăm constant. Am făcut Centrul de Monitorizare al Traficului în clădirea primăriei, deși era în altă locație și am convingerea că, până la sfârșitul anului, vom avea în acest sistem toate intersecțiile din Municipiul București. La nivelul transportului public am demarat înființarea Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București-Ilfov, pentru că Bucureștiul este captiv în Ilfov. Avem câteva specificități: avem 228 km2 cu o populație declarată de 1.900.000 de oameni, în realitate avem 6 milioane de curse măsurate pe zi, ceea ce înseamnă enorm. Avem cel mai mare număr de autoturisme pe cap de locuitor, raportat la o mie de locuitori, comparativ cu alte capitale UE și avem cea mai rapidă creștere economică din lume, indicator măsurat de Banca Mondială. Toate acestea înseamnă noi provocări pentru transportul public și o dinamică foarte mare a orașului, dar arată și o construcție. Dacă peste tot în lume, construcția urmează drumul, noi avem invers, noi cu drumul trebuie să ocolim construcția.
Este o stare de fapt, nu am avut un plan urbanistic general și nici măcar un sistem integrat de monitorizări a dezvoltării urbane. Nu a existat acel plan integral de dezvoltare urbană care a fost la polii de creștere, cu o abordare integrată. Municipiul București, sectoarele și localitățile din Ilfov au acționat separat, ceea ce a și dus la blocajele pe care le cunoașteți, iar faptul că se construiesc noi ansambluri rezidențiale pe raza Municipiului București, dar și limitrof înseamnă noi autoturisme. Faptul că nu mai există taxa de mediu pentru înmatriculări înseamnă noi autoturisme, în timp ce străzile, oricât de mult facem sunt aceleași, imobilele sunt aceleași, nu avem posibilitatea lărgirii străzilor. De aceea, neam concentrat foarte puternic pe încurajarea reducerii transportului cu autoturismul propriu și să dăm cât mai multă importanță transportului public. Până în vara următoare toate mijloacele de transport public vor avea aer condiționat, deoarece am demarat achiziția de 400 de autobuze Euro 6 și urmează foarte curând să demarăm achiziția de autobuze electrice, de troleibuze, de tramvaie.
Am reabilitat și am extins câteva linii de tramvai, iar doamna Primar General a avut o inițiativă pe care deja o punem în aplicare, aceea fiind ca anumite benzi de tramvai să devină bandă unică pentru mijloacele de transport în comun. Acolo vom modifica infrastructura, în așa fel încât să meargă și autobuzul și taxiul și eventual salvări sau pompieri și alte mijloace de intervenție. Este o măsură utilă, care se aplică în alte capitale. Pe lângă aceasta, am început identificarea de spații Park&Ride, puncte intermodale și după cum ați văzut în declarațiile anterioare, avem o politică de a scoate în afara orașului autogările. Sunt improvizate, sunt multe curse care ajung până în mijlocul orașului și acolo unde există stație de metrou, stație de RATB putem să dezvoltăm aceste autogări. Sunt convins că este o masură care ar ajuta foarte mult.
La finalul anului expiră contractul cu firma Luxten. Care este strategia Primăriei Capitalei pe acest segment?
Sorin Chirita: Am spus că este prioritar iluminatul, pentru că acest contract, așa cum ați spus și dvs., expiră. Am înființat o companie municipală dedicată pentru acest serviciu, cu acționar unic, Municipiul București. Suntem aproape de finalizarea studiului de oportunitate și a caietului de sarcini pentru delegarea serviciului public către compania Municipiului București. Legea permite ca, în eventualitatea în care, până la sfârșitul anului nu vom face această delegare, să fie posibilă prelungirea cu încă 4 luni de zile până la predarea efectivă a întregului sistem de iluminat către compania municipală. Am convingerea că până la smartcitymagazine.ro 10 11 sfarșitul acestui an vom avea toate documentele și delegarea facută. Cu siguranță, vom avea un sistem de iluminat performant prin noua companie, tocmai pentru că ne propunem îmbunătățirea sistemului și înlocuirea lămpilor actuale cu lămpi ecologice. Sper să finalizăm și Compania Municipală Energetică, în așa fel încât costurile pentru curentul electric pentru iluminat să fie cât mai reduse.
Compania Municipală Energetică și RADET sunt două companii complementare. Scopul acestei companii municipale este de a crea noi surse de producere de energie electrică și termică, furnizor de energie electrică, tocmai pentru ca populația căreia ne adresăm într-un sistem integrat, ca și serviciile publice, să poată beneficia de un curent electric mai ieftin pe piața liberalizată. Totodată, facem eforturi de a moderniza un CET pe care îl avem în momentul de față, și mă refer la CET Piața Presei. Deși nu are legătură cu Smart City, înseamnă tot conceptul energetic. Principala provocare a noastră este de a avea un oraș curat și dacă nu ai un sistem centralizat de energie termică, dacă nu încurajezi sistemele alternative nepoluante de producere a energiei electrice nu putem vorbi de Smart City.
Cred că suntem singura capitală unde avem nevoie de 3 bilete pentru 3 mijloace de transport public.
Sorin Chirita: Sper ca în luna Octombrie să avem tichetul unic cu metroul. Vom avea un tichet unic cât se poate de curând, lucrăm la protocol și mai mult de atât, am început achiziția de automate pentru eliberarea acestor tichete unice. Vor fi poziționate lângă actualele case de bilete, la care să se poată plati cash sau cu cardul. Cu siguranță, toate aceste măsuri vor aduce îmbunătățiri traficului. Principala noastră grijă este să oferim confort oamenilor, și să lăsăm posibilitatea ca, acolo unde este nepoluant, să fie cât mai ieftin spre gratuit și acolo unde este un sistem poluant să coste. Pentru că, pe principiul pe care îl cunostem cu toții, poluatorul plăteste.
Cum definiți conceptul Smart City?
Sorin Chirita: Un oraș inteligent înseamnă de la a oferi posibilitatea cetățeanului să aibă serviciile online cât mai aproape de el și mai puțin acele ghișee, pe care noi le practicăm încă în momentul de față. Vom oferi posibilitatea ca inclusiv ajutoarele sociale sau acele tipuri de ajutoare pe care le oferă municipalitatea să poată fi accesate online. Pașii i-am făcut în acest sens, dacă vă uitați la taberele pentru tineri, aplicațiile sunt online, pașii facuți pentru încurajarea transportului cu bicicleta, prin voucherele pe care municipalitatea le-a pus la dispoziția cetățenilor, având inclusiv aplicația online pentru aceste vouchere.
Trebuie în același timp, să avem întelegerea și pentru cetățenii care nu folosesc sistemele online. Am început o analiză cum putem să integrăm Smart Parking-ul, Transportul Public Inteligent, Intersecțiile Inteligente într-un sistem informatic. Am urmărit cu atenție aplicația Waze și alte aplicații, inclusiv Google, care este din ce în ce mai bun. Nu vreau să fac reclamă, dar urmărind aceste aplicații ne-ar ajuta să integrăm într-o formă sau alta. Este clar că prin Compania de Management al Traficului, Compania de Transport Public și actualul RATB ce urmează să fie transformat în societate vom avea un sistem integrat. Cetățeanul să-și poată cumpăra biletele de la acele automate de tichete, și să le poată cumpăra online. Interacțiunea directă cu funcționarul să fie cât mai mică, iar prin platformele online, oamenii se vor obisnui să le folosească.
Foarte mulţi oameni folosesc aplicaţiile pentru taxi, nu văd o problemă să începem un proiect pilot pentru astfel de aplicații.
Nu putem vorbi de Smart City, fără a înţelege partea de comunicare, de date, informaţiile pe care municipalitatea le trimite către cetăţeni.
Sorin Chirita: Avem un soft, ca urmare a implementării PMUD-ului în care orice fel de dată despre trafic este introdusă în acel sistem. În maxim 2 luni de zile sper ca acest soft să funcţioneze, pentru că este şi o condiţionalitate pentru accesarea de fonduri europene, pentru a exclude studii de trafic pentru fiecare proiect în parte și este foarte util. La fel, un instrument foarte util este o platformă a Municipalităţii la care lucrăm şi pe care o să o vedeţi la începutul anului următor, în care anumite servicii publice vor putea fi accesate online, mai exact cele cărora legislaţia le permite să fie introduse într-o platformă comună.
Smart Parking-ul este de asemenea un proiect prioritar, am început licitaţia pentru câteva parcări, prinse în PID-ul vechi 2007-2013, pe care l-am revizuit. Chiar dacă parcările interioare nu sunt eligibile, sunt eligibile cele exterioare prinse în PMUD şi toate aceste parcări vor fi gândite ca parcări inteligente, cu aplicaţii si staţii de încărcare pentru maşini electrice. Avem proiecte pilot la nivelul sectoarelor, vom avea în jurul punctelor termice ale RADET parcări energetice să le zicem aşa, pentru că acolo avem posibilitatea să aducem pentru fiecare loc de parcare prize pentru încărcarea maşinilor electrice. Încurajarea sistemelor Car Sharing sau a sistemelor Bike Sharing este iarăşi o linie prioritară. Municipalitatea încurajează, ele pot fi iniţiative private, noi ne asigurăm că infrastructura publică poate permite acest tip de sisteme.
Cu puţin timp în urmă, doamna Gabriela Firea, Primarul General al Capitalei, prezentă la unul din evenimentele noastre a declarat că modelul de Smart City pentru Bucureşti poate fi Viena. Cum am putea face să accelerăm procesul acesta de transfer de cunoştinţe şi tehnologii?
Sorin Chirita: Doamna Primar General şi o echipă tehnică au participat la o vizită de lucru în Viena. Clar, modelul vienez este un exemplu de urmat pentru noi şi doamna primar îşi doreşte implementarea acestui sistem, companiile municipale sunt urmările acestei vizite în Viena, modelul de transport este un model bun şi trebuie să începem o campanie de informare şi pentru respectul către biciclişti, motociclişti cu care trebuie să începem să ne obişnuim din ce în ce mai mult.
Achiziționăm 100 de autobuze electrice, ele sunt gândite pentru zona centrală pentru a scoate poluarea în afara oraşului. Tot în acelaşi timp, acele benzi unice propuse şi iniţiate de Primarul General sunt o soluţie care în Viena se practică. Este adevărat că trebuie să ne gândim, legat de transportul public, că modelul vienez pe toate tipurile de servicii este un model de urmat, dar trebuie să ne adaptăm şi la specificul Bucureştiului. Populaţia Municipiului București este mai numeroasă pe o suprafaţă mai mică. Astfel, putem spune că este un oraş dezvoltat pe verticală nu pe orizontală, dacă este să ne gândim şi luăm o stare de fapt, multe construcţii într-un perimetru mic, multe autoturisme într-un areal mic, foarte mulţi oameni care vin în Bucureşti, și iarăşi o stare de fapt sunt mall-urile care se află în centrul oraşului, un lucru atipic. Majoritatea spitalelor se află în Bucureşti, majoritatea clădirilor administrative sunt în Bucureşti, inclusiv cele ale judeţului Ilfov. Asta creează într-adevăr trafic, iar dacă suprapunem hărţile despre cum s-au dezvoltat cartierele într-un mod haotic, vom vedea zonele economice, comerciale cu clădiri de birouri, și practic lipsa unei viziuni macro.
Totodată, oamenii au devenit proprietari acolo unde înainte nu era nimic sau era o păşune şi acum se află o clădire în centrul Bucureştiului şi asta a dus la aglomerare. Tocmai având starea aceasta de fapt, noi luăm modelul vienez şi îl adaptăm la condiţiile specifice al Municipiului. Dacă ne uităm la zona urbană funcţională, un studiu al Băncii Mondiale arată că Bucureștiul polarizează în jur de 4,2 milioane de locuitori, suntem capitala care va atrage cele mai multe resurse în următorii ani și cu siguranţă ritmul va rămâne constant de creştere, ceea ce înseamnă că vom avea și mai multe maşini.
De aceea, Primarul General implementează soluții la nivelul Municipalităţii şi aici mă refer la sistemul Park&Ride, punctele intermodale și scoaterea autogărilor în periferia municipiului Bucureşti. Bucureștenii vor avea parcări inteligente care să-ţi permită printr-o aplicaţie să vezi câte locuri libere sunt, iar ozonificarea parcărilor este deasemenea importantă. Totuși, dacă vă uitaţi în Bucureşti există parcări cu plata, cu locuri disponibile, însă veţi găsi maşini parcate în zone nepermise. Nu există doar dintr-o parte puterea de a face lucruri, trebuie să fie o coeziune comună a societăţii civile şi împreună să gândim viitorul acestui oraş, împreună să gândim ce se întâmplă peste 10, 20 de ani deşi este predictibil. Trebuie să gândim oraşul Smart şi cu oameni Smart aşa cum sunt ei deja. Este adevărat pentru că este un oraş academic, are o istorie academică de tradiţie şi adună cei mai mulţi studenți din România.