Tehnologia BIM este o metodă revoluționară pentru domeniul construcțiilor. România are de recuperat la capitolul digitalizare în sectorul construcțiilor. Are mai puțin de 5% dintre proiecte construite cu ajutorul standardului BIM, dar și foarte puțini BIM Manageri, în ciuda beneficiilor de cost și timp pe care le aduce conceptul care revoluționează domeniul.
Acestea au fost principalele concluzii ale Conferinței Naționale BIMcon, eveniment organizat recent la București de către BIMTECH – Asociația pentru Cercetarea, Dezvoltarea și Implementarea Tehnologiilor în Construcții.
Building Information Modelling reprezintă viziunea și dezvoltarea conceptuală, tehnologică și de standardizare din ultimii 15 ani a industriei internaționale A.E.C.O.M. (Architecture, Engineering, Construction, Operation & Maintenance). BIM vine în întâmpinarea noilor cerințe de spații necesare societăților moderne. În esența sa, BIM este un concept ce se bazează pe trei piloni: Tehnologie, Colaborare și Standardizare.
Asociația BIMTECH își propune să faciliteze anual, prin intermediul Conferinței Naționale BIMCon, întâlniri între toți actorii publici și privați implicați activ în industria construcțiilor din România și din plan internațional, pentru schimb de opinii și soluții. ”BIMcon, eveniment care se află în acest an la prima ediție, (mai 2019) intenționează să îndrepte atenția instituțiilor statului și actorilor din piața de construcții asupra BIM. Vrem ca și România să aibă parte de beneficiile adoptării la scară largă a conceptului BIM, care presupune sustenabilitate, eficiență crescută, reducerea timpului și costului proiectării și execuției. Beneficiile BIM pe durata de viață a unei construcții sunt uriașe,” a declarat Ștefan Constantinescu, președinte și cofondator al BIMTECH. ”Prin adoptarea standardului BIM și în România, relația companiilor din proiectare, ahitectură și construcții cu reprezentanții statului ar fi mult mai bună decât este în prezent”, a adăugat a mai adăugat acesta.
Potrivit datelor Autodesk, prezentate la prima ediție a BIMcon, până în 2050, pe Terra, vor trăi circa 10 miliarde de oameni, iar 68% dintre aceștia vor locui în orașe, ceea ce înseamnă că se vor construi aproximativ 3.600 de clădiri pe zi. Astfel, construcțiile vor fi responsabile de aproximativ 30% din deșeurile produse la nivel global. În acest context, este necesară adaptarea la BIM pentru reducerea la maximum a erorilor și materialelor rămase în urma șantierelor.
Conform Autodesk, România este blocată din punctul de vedere al tehnologiei utilizate în construcții în anii 1990-2000. ”La nivel global, există deja tendința ca BIM sa devină un standard internațional și credem că pentru România, adoptarea BIM reprezintă o oportunitate pentru crearea unor standarde pentru digitalizarea domeniului construcțiilor înainte ca instituțiile europene să ne impună acest lucru”, a explicat Constantin Vînău, vicepreședinte și cofondator BIMTECH.
Digitalizarea instituțională din construcții a dus la apariția orașelor virtuale în Finlanda. Mai exact, prin proiectul Sova3D, dezvoltat de Petri Kokko pentru instituțiile din Finlanda, proiectanții și beneficiarii pot să depună și să-și revizuiască online proiectele. Acest lucru este posibil prin folosirea modelului digital al orașului finlandez, în care este inserată viitoarea construcție. Cetățenii pot comenta și oferi feedback direct în aplicația web găzduită de site-ul primăriei de care aparțin. Mai mult decât atât, primăria (în relație cu celelalte instituții) poate aviza și autoriza online proiectul în baza modelului digital BIM. Finlanda face parte dintre țările care conduc valul digitalizării la nivel instituțional în domeniul construcțiilor.
Interviu Stefan Constantinescu, președintele Asociației BIMTECH
Ce este BIM și cum funcționează?
BIM este un concept – care se bazează, desigur, pe tehnologie, dar care are la bază, pe langă aceasta, 3 piloni importanți: Colaborarea, Cunoașterea (în sensul de awareness) și Standardizarea. BIM este o noua metodologie de a proiecta, construi și întreține mediul construit, fie că vorbim de locuințe parter, fie că vorbim de autostrăzi.
Cui i se adresează și cine o poate folosi?
O pot folosi toți actorii implicați în domeniul construcțiilor, adică: proiectanții – arhitecți, ingineri, designeri; constructorii – companii mari de construcții, contractori, sub-contractori; producătorii de materiale și sisteme de construcții – care își pot marketiza produsele folosind “geamănul digital” al lui; facility managerii – cei care se ocupă cu mentenanța și operarea clădirilor; și poate cel mai important, beneficiarii – o pot folosi pentru a lua decizii în fazele incipiente a proiectului, când se negociază tema de proiect, o pot folosi pentru a analiza foarte precis costurile și pentru a urmări execuția, o pot folosi în administrarea clădirii pe toată perioada sa de viață pentru a reduce costurile globale (proiectare + execuție + operare).
Care este prima țară care a folosit BIM în domeniul construcțiilor? Care sunt rezultatele și lecțiile învățate?
Prima țară a fost SUA – la începutul anilor ‘80 armata SUA, cel mai mare deținător (beneficiar) de clădiri din SUA, a simțit nevoia de a își organiza fondul construit uriaș folosind tehnologiile emergente. Ulterior, la sfârșitul anilor ‘80, ArchiCAD a fost printre primele companii software care a creat ceea ce se numeau modele virtuale 3D ale clădirilor care conțineau informații, iar termenul “BIM” a fost popularizat undeva la începutul anilor 2000 de către compania Autodesk, fiind preluat ulterior și de celelalte companii de software. Rezultatele au fost suficient de promițătoare, chiar și în acele faze incipiente, pentru a determina guvernele țărilor precum UK, Țările Nordice, chiar și Hong Kong-ul, să legifereze obligativitatea utilizării BIM pentru proiectele realizate din bani publici. Urmând curentul din mediul public, cel privat a preluat și chiar depășit, în ultimii ani, nivelul de implementare BIM solicitat de către state.
Cooperarea este cuvântul cheie în cazul acestei tehnologii. Cum funcționează mecanismul de colaborare între actorii implicați în cadrul procesului de proiectare și execuție?
Mie îmi place să cred ca BIM este, cel puțin la început, un pretext pentru a colabora, chiar dacă din varii motive actorii implicați într-un proiect găsesc dificil sa colaboreze. Faptul că pot schimba între ei modele tridimensionale care conțin informații esențiale ale clădirii, ușurează foarte mult comunicarea. De multe ori, o poza face cât o mie de cuvinte. Imaginați-vă ce poate face un model virtual 3D plin de informații pentru o clădire. Iți va fi greu să ignori o problema, când e atât de evidentă.
Reducerea deșeurilor de pe șantier este unul dintre atuurile unei astfel de soluții. Cum se realizează, în fapt, această reducere?
Deșeurile de pe șantier sunt cauzate, de regula, de doi factori: Lipsa unei optimizări de comanda sau de stoc pentru un material anume, astfel încât pe șantier ajung mai multe materiale decât erau necesare, fie prin erori de proiectare sau execuție care se transpun prin refacerea de lucrări, adică prin desfacerea anumitor elemente deja executate, care de cele mai multe ori, devin neutilizabile. Optimizarea comenzilor și evitarea erorilor prin “clash detection” și coordonare sunt 2 dintre cele mai apreciate utilizări ale BIM-ului (BIM use cases)
Vă rugăm să ne prezentați un studiu de caz relevant în care cu ajutorul tehnologiei BIM au fost optimizate costurile, reducerea timpilor de execuție, etc
Un studiu de caz – proiect pilot realizat de noi, în baza căruia BIMTECH a întocmit un raport post-construcție, a fost acela al unui restaurant realizat în afara țării, în care BIMTECH a fost implicat ca BIM Manager/Antreprenor General. Proiectul a fost realizat în sistemul clasic – 2D, după care a fost transpus de echipa BIMTECH în 3D/BIM. Șantierul a beneficiat enorm de pe urma acestui model BIM pe care noi l-am dezvoltat, în sensul în care am putut prevedea interferențele (exemplu pat de cabluri intersecta tubulatura) înainte ca ele să fie puse în opera, și a suplinit, oriunde a fost necesar, proiectul tehnic, oferind rapid cote, dimensiuni, pentru a ajuta în executarea diferitelor elemente ce fuseseră scăpate de proiectantul general. Spre exemplu, pe finalul lucrării, la laptopul nostru din șantier care avea modelul BIM centralizat, se făcuse coada de muncitori, care veneau sa își ia cote, dimensiuni. Făceau poze pe smartphone-ul lor, plecau și puneau în opera. Acest suport nu ar fi existat dacă s-ar fi bazat pe documentația printată existentă dealtfel la fața locului, mai ales că între timp apăruseră și schimbări de proiect (dispoziții) pe care noi le-am urmărit și transpus în model. Efectul a fost ca restaurantul a fost deschis la timp, înainte de o perioadă cu sărbători importanța, și chiar înainte de termenul preconizat și specificat contractual, cu aproximativ 2 săptămâni.
Care sunt raporturile față de standardele internaționale și locale și ce tip de proiecte se pot realiza?
În principiu se poate folosi de la scara mică – vezi proiectul EFdeN, până la scară mare și foarte mare – construcții de mare importanță, complexitate, și cu ample cerințe de calitate, la scară urbană prin legătura la GIS, până la proiecte de infrastructură, poduri, autostrăzi. Sperăm să reușim, la noi în țară, să începem să aducem în discuție BIM-ul pentru proiectele mari, proiectele publice, poate să reușim să ne bazăm mai puțin pe normele de deviz dezvoltate în anii ‘80 și mai mult pe tehnologia și metodologia actuală care ne stă la dispoziție și pe care trebuie doar să o folosim. Din păcate standardele locale BIM sunt foarte bune, dar inexistente, momentan se lucrează intens, alături de membrii și entitățile implicate, în cadrul Comitetului Tehnic 335 al ASRO pentru traducerea unor standarde ISO, însă munca este într-o fază incipientă. Intern, BIMTECH a început lucrul la un standard BIM, însă este un efort ce poate dura și câțiva ani, în funcție de ajutorul pe care îl vom atrage din piață.
Ne puteți descrie câteva dintre proiectele de succes realizate prin intermediul BIM?
Proiectele de succes interne, adică proiecte pilot BIMTECH, sunt câteva, din păcate le numărăm pe degete deocamdată. În schimb, vedeți exemplul Strabag, care realizează prin echipa lor multidisciplinară și internațională, lucrări de infrastructură la noi în țară – podul de la Târnăveni, pod pe autostrada A5, sau proiectele din țări precum Olanda – proiectul Ponsteiger, care a fost gândit înainte de criza din 2008 și a fost la limită de a mai primi undă verde, dar care, pentru că beneficiarul a avut inspirația și a impus utilizarea BIM, a fost 80% prefabricat și realizat în doar 2 ani (pe o suprafață acoperită de apă în prealabil – în portul Amsterdam), cu o jumătate de an mai devreme. Nu mai vorbim de Finlanda, și în general țările Nordice, care au ajuns la nivelul la care depun modele tridimensionale .ifc la primarii pentru a primi autorizațiile de construire, și care gestionează inclusiv arborii individual reprezentați, în platforma aceasta online, folosită de primarii.
