Smart Cities & Trusted Data

Smart Cities

Smart Cities.Trăim într-o lume în care conviețuim alături de zeci de miliarde de dispozitive electronice, interconectate prin rețele de comunicații mobile și tot mai mult direct prin Internet.La rândul lor, aceste lucruri conectate la Internet, denumite Internet of Things (IoT), au capacitatea de a colecta informații prin unul sau mai mulți senzori, precum cei de mișcare, de temperatură, de poziționare geografică, de presiune atmosferică, de utilizare a rețelelor de date, de luminozitate sau de proximitate.

Evident, am enumerat doar pe cei mai cunoscuți și este interesant să cunoaștem că cele mai noi modele de telefoane mobile pot conține peste 30 de astfel de senzori. Astăzi, in Smart Cities, cel mai fidel și mai intim prieten, cu sau fără voința și intervenția noastră este chiar telefonul mobil.

Acesta știe despre noi, când ne mișcăm, cât dormim, cu ce mijloc de transport ne deplasăm, cât petrecem în trafic, până la locul de muncă sau în drumul de întoarcere spre casă, dar și în ce stare emoțională suntem, prin modul în care atingem ecranul, mai blând sau mai aprig, prin frecvența cu care deschidem și redeschidem telefonul, căutând nu știu ce mesaj, cât și când interacționăm cu prietenii, soția, copiii, părinții, iar toate acestea conduc, evident cu o anumită probabilitate, la un comportament individual. Se pare că în prezent se poate estima cu o precizie destul de mare chiar iminența unui atac de cord, cu atât mai mult cu cât la telefonul mobil este conectată și o brățară inteligentă, care să preia în timp real pulsul, ritmul cardiac, și chiar glicemia sau cantitatea de oxigen pe care o avem în sânge.

Toată această descriere a realității de azi ne poate bucura și înfricoșa în același timp. Bucuria vine atunci când vrem să ne cunoaștem pe noi înșine, atât ca trup, cât și ca suflet, prin utilizarea acestor tehnologii pentru a trăi sănătoși, cât mai frumos și cu cât înaintăm în vârstă ne vom dori să trăim mai mult. Temerile apar atunci când ne gândim la posibilitatea ca aceste date să intre în posesia cuiva care le va putea utiliza împotriva noastră. Putem pierde prieteni dacă aceștia știu ce gândim despre ei, banca ne poate crește dobânda la un eventual credit dacă avem un anumit profil de cetățean, societatea de asigurări ne poate exclude mai ușor de la asigurarea unor anumite riscuri, vom fi ținta reclamelor tot mai personalizate, profesorul va ști cât timp își alocă copii pentru teme, instituțiile sau asociațiile de protecție a copilului pot afla detalii privind grija pe care o avem față de copii, iar lista poate continua la nesfârșit, corelată cu slăbiciunile, neglijențele sau viciile noastre.

Singura certitudine este că vor exista toate categoriile de oameni, de la cei dornici să utilizeze tehnologiile cele mai avansate și inteligente, dar care se bazează pe tot mai multe informații, până la cei care vor refuza cu desăvârșire aceste dispozitive. Dar oare nu este această alegere chiar modul în care înțelege omul să interacționeze cu societatea actuală? Spre exemplu, s-a ajuns până la situația în care, dacă un angajator nu-ți poate realiza profilul din lipsa informațiilor despre tine în mediul online, nu te va trece pe lista scurta pentru interviul privind jobul respectiv.

Ce este de făcut? Ce date putem împărtăși altor persoane? Ce date putem furniza autorităților locale sau instituțiilor statului?

La toate aceste întrebări va trebui să ne răspundem fiecare în parte, în funcție de abilitățile pe care le avem și de educația privind tehnologia informației pe care dorim să o avem. Când ne referim la educația IT avem în vedere să ne informăm și să înțelegem tehnologiile pe care le utilizăm și în niciun caz numărul de diplome pe care le deținem în domeniul tehnologiei informației. După această incursiune în prezentul și viitorul utilizării datelor în mediul online în special, poate vă întrebați ce legătură au toate acestea cu titlul articolului! În mod indubitabil, suntem cu toții de acord că va exista un schimb continuu de informații, mereu în creștere, atât între oameni, dar și între oameni și dispozitive, cât mai ales între dispozitive sau aplicații software. Se pune problema tot mai mult asupra încrederii pe care o avem în datele pe care le luăm de undeva sau care ne sunt furnizate de cineva. Mediul online este și va fi mereu intoxicat cu date eronate, greșite, false sau trunchiate. Uneori există intenția celor care le pun la dispoziția utilizatorilor, alteori această intenție lipsește, totuși datele sunt mai puțin corecte decât ar trebui sau ar putea să fie. Dincolo de implicațiile de la nivelul individului ne vom referi în continuarea articolului la cele sociale, cu alte cuvinte, implicațiile pe care le pot avea schimburile de date dintre persoane, ca cetățeni ai comunității locale, regionale, statale sau chiar globale. Primul beneficiar al informațiilor produse, colectate și schimbate între indivizi sunt orașele sau comunitățile locale.

Un Smart City va deveni cu atât mai inovativ și mai inteligent cu cât deciziile luate de managementul local se vor baza pe datele din IoT, pe informațiile colectate de cetățeni, dar și pe datele generate de aplicațiile software. Convingerea și încrederea în aceste decizii va fi strâns legată de credința că dispozitivele și toate instalațiile orașului sunt capabile să funcționeze în siguranță, vor fi fiabile și vor fi verificabile. Încrederea este strâns legată de risc, iar conștientizarea factorilor de risc și mai ales a planului pe care îl are municipalitatea pentru preîntâmpinarea apariției situațiilor nedorite este deosebit de importantă pentru utilizarea cu succes a tehnologiilor Smart Cities.

Încrederea în utilizarea datelor cetățenilor sau a celor generate de evenimentele din viața cetățenilor cuprinde, pe de o parte, aspectele tehnice de securitate și siguranță a datelor și a transmiterii acestora, de cele mai multe ori asigurate prin tehnologiile cele mai actuale din domeniile respective, pe de altă parte, aspecte mai subtile, dar uneori mult mai importante, precum răspunsurile la întrebările de tipul „De ce?” De ce să instalez un dispozitiv IoT pentru citirea automată și de la distanță a consumului de energie electrică, gaze și apă?

Răspunsuri posibile, care pot fi insuficiente pentru interesul individual (i) + (ii), până la cele care cresc încrederea în sistemele Smart Cities (iii) + (iv) sau cele care creează sentiment de apartenență și performanță (v) + (vi) + (vii): (i) pentru a fi mai comod pentru operatorul care citește contoarele; (ii) pentru a scădea cheltuielile de operare ale companiei se servicii publice; (iii) pentru a fi citit oricând, chiar și când nu sunt acasă; (iv) pentru a avea acces printr-o platformă web sau o aplicație pe mobil la consumul individual instantaneu; (v) pentru a beneficia de indicatori statistici care mă vor ajuta să iau decizii cu privire la reducerea consumului individual în comparație cu consumul mediu al unei gospodării similare; adaptarea la consumul în vârfurile de consum din zonă, care de obicei implică și costuri ridicate prin tarifele diferențiate; (vi) observarea consumului în timp real de la nivelul orașului, prin care primăria monitorizează societățile de utilități și primește mesaje de la cetățeni cu privire la adoptarea măsurilor de eficientizare; (vii) propuneri primite de la platforma la care am acces gratuit cu privire la o posibilă adoptare a unor soluții tehnice de reducere a consumului sau de producere a energiei electrice, spre exemplu, prin montarea unor instalații suplimentare, propuneri care se pot baza pe estimări asupra consumului viitor bazate pe datele istorice pe care le-am furnizat sistemului, în corelație cu planul tarifar viitor al companiei de utilități sau servicii. În exemplul precedent putem identifica trei concepte care sunt cuprinse în noțiunea de încredere la modul general, dar care se aplică și încrederii în datele/informațiile care circulă într-un sistem de tipul Smart Cities: percepția – conștientizarea prin intermediul simțurilor; memoria – evenimentele istorice și experiența avută până atunci; contextul – încrederea poate exista prin raportarea la o situație, dar poate fi mai puțin prezentă sau absentă într-o alta. Natura subiectivă a încrederii rezidă în dorința sau bunăvoința de a participa la o tranzacție și pe siguranța relativă a rezultatului tranzacției. Astfel, există un aspect al dependenței, care include atât incertitudinea prin posibilitate, cât și riscul prin consecințe negative.

Se pot identifica trei factori cheie de risc cheie: non-tehnic, tehnic și complexitatea. Riscul non-tehnic include aspecte ale unui Smart City în care sunt implicați oameni, cum ar fi managementul, instruirea și educația, guvernanța și practicile de securitate. Factorii de risc tehnic au în vedere aspectele tehnologice ale unui Smart City, incluzând atât sistemele hardware, cât și cele software. Aceasta include și conceptul de sisteme cyber-fizice, care este un sistem de colaborare a elementelor computaționale care controlează entitățile fizice. Ultimul factor de risc este complexitatea. Un oraș inteligent nu este un sistem simplu; este interconectarea complexă, multidimensională a diverselor sisteme (umane și tehnologice) care furnizează servicii și susține performanțele optime ale utilizatorilor săi. Există riscuri în complexitatea acestor sisteme, mai ales atunci când scara sistemului devine foarte mare.

Tehnologiile Smart Cities pot aduce o valoare adăugată concretă tuturor serviciilor privind utilitățile, sănătatea, asistența socială, educația, energia și transportul. Totodată pot avea un efect de susținere a proiectelor de infrastructură, de transport, de dezvoltare a afacerilor și a resurselor umane, de educație, cele care implică mediul, turismul sau cultura. Aplicarea de proiecte “standardizate” tuturor comunităților locale trebuie evitată, deoarece caracteristicile localităților sunt diferite, dar respectarea unor principii generale reiese ca o necesitate pentru o comunitate inovativ-inteligentă. Prin utilizarea tehnologiilor IoT se vor urmări obiective directe și concrete, care vin să asigure nevoile prezente și viitoare ale cetățenilor, cu respectarea aspectelor socialeconomice și de mediu.

Ciprian Alexandru-Caragea Expert BigData, Institutul Național de Statistică Conf. Univ. Dr., Prorector Universitatea Ecologică din București